Un spirit m-a tras de mânecă!
Regăsind respiraţia şi bucuria interioară

Ştiam şi eu că respiraţia este una din cheile sănătăţii şi ale liniştii interioare şi că bucuria interioară este într-un fel esenţa fiinţei noastre, pentru că ori de câte ori facem ceva fiind cu totul prezenţi şi relaxaţi, bucuria interioară, ne spun marii învăţaţi, este starea noastră naturală. Şi totuşi, pentru mulţi oameni agitaţia, nebunia şi comportamentul compulsiv par să fie starea în care se găsesc cel mai des. Nici eu nu eram foarte diferit de ei.

Agitaţie, draci şi terorişti

În ultima vreme am fost extrem de agitat, grăbit, repezit şi stresat, încercând să fac o grămadă de lucruri şi să absorb o grămadă de informaţii şi materiale, dar neglijând cea mai importantă practică dintre toate, şi anume liniştea, repausul. La această situaţie a contribuit probabil şi faptul că am reinstalat jocul Counter Strike, un joc destul de capabil să creeze dependenţă, jucat pe sute de servere româneşti. Acolo, jucătorii se omoară între ei într-un joc destul de angajant, în care precizia, rapiditatea, anticiparea şi strategia, adică deciziile inteligente, sunt absolut necesare pentru succes. Acest joc este numai un exemplu de situaţie în care eu, ca şi alţii, încercăm non-stop să devenim mai buni, să ajungem cu alte cuvinte undeva, la un scor mai bun, un rezultat mai şmecher, ceva care să ne satisfacă orgoliul şi să ne dea un motiv pentru a ne opri spunând “Yes! Am reuşit!”.

Fiind tot mai agitat, cu licenţa, cu multele site-uri la care lucrez, cu Facebook-ul, cu trimis şi aşteptat tot felul de mailuri, pierdusem orice contact cu pacea interioară şi anxietatea şi dubiile puseseră stăpânire pe mine. Dacă nu vreţi să pună stăpânire şi pe voi aveţi grijă, pentru că urmează nişte gânduri negre… urmare de unele albe la sfârşit, cu îngeri :) Chestia este că în acea agitaţie, în mijlocul ei învolburat, mi-am dat seama că de fapt, toate preocupările mele continue nu erau decât un alt mod de a scăpa de realitate, o realitate pe care nu o înţelegeam şi care începeam să mă tem că se rezumă la această lume materială lipsită de sens, la acest joc de-a şoarecele şi pisica, unde se face comerţ cu iubire, această luptă şi competiţie a tuturor contra tuturor într-o cursă din care niciunul din noi nu va ieşi cu viaţă. Astfel am început să simt nevoia tot mai presantă de a obţine claritatea, de a avea nişte răspunsuri şi de a regăsi liniştea, pentru că oricâte site-uri aş fi făcut, oricâţi terorişti aş fi omorât la Counter şi oricâte lucruri aş fi învăţat să fac, nu aş fi reuşit să ajung nicăieri dacă nu mă opream din cursa aceea în jurul cozii.

Universul a ţinut să-mi arate că ştie mai bine ce am nevoie

Astfel am ajuns să-mi dau seama cât de presantă este nevoia de a mă reconecta cu pacea interioară, cu mine şi cu Spiritul, pentru că de când ascult Hay House Radio unde atâţia coachi, doctori şi oameni de ştiinţă vorbesc despre conştiinţă şi spiritualitate, am început să cred că o experienţă personală a spiritualităţii nu este atât de inaccesibilă şi că nu trebuie să aştept până când voi ajunge în Puna, India. Pe scurt, îmi doream să am o înţelegere şi o experienţă mai personală a ceva dincolo de lumea asta, care să-mi sugereze că suntem mai mult decât nişte organisme biologice iar conştiinţa noastră, mai mult decât nişte impulsuri electrice într-un supercomputer bio-chimic.

Una din persoanele cele mai minunate pe care le ascultam la radio, una din cei mai mari experţi din lume în domeniul abilităţilor intuitive şi spiritualităţii este fără îndoială Sonia Choquette, Ph.D., autoare renumită a 7 cărţi de succes printre care şi Trust Your Vibes şi Ask Your Guides: Connecting to Your Divine Support System. Ascultasem doar de vreo două ori emisiunea ei radio şi îmi plăcuse, mai ales că subiectele se potriveau perfect cu ceea ce mă preocupa pe mine la acel moment, dar nu atinsese exact problema mea (care cred că este destul de sucită). De când ascult acest radio, vă imaginaţi că le-am povestit tuturor prietenilor mei despre el şi le-am trimis linkul şi tot, sperând că şi ei o să asculte şi o să putem discuta dup-aceea. Nici gând să se întâmple asta, însă ceea ce a fost tare este că o persoană minunată din cercul meu de prieteni a intrat în posesia cărţii The Answer Is Simple, una din cărţile mai noi ale lui Sonia Choquette, primită de la o prietenă de-a ei de la cursul de NLP. De unde s-a nimerit aşa? Cine traduce aceste cărţi şi le aduce în România? Habar nu am! Aş fi fost gata să pariez că nimeni nu a auzit de tipul ăsta de cărţi la noi. Şi totuşi, uite ce minune, această carte mi-a aterizat practic pe masă (în variantă xerox), iar acest dar primit reprezintă de asemenea primii 5 RON manifestaţi de Experimentul de miliarde. Cert este că în această carte, autoarea vorbeşte despre iubirea de sine şi trăirea în armonie cu spiritul tău, şi cum ele te pot elibera de anxietate şi disperare. Faptul că era tradusă în română nu mă atrăgea în mod deosebit, dar m-am bucurat enorm să văd că astfel de cărţi ale unor astfel de oameni sunt traduse de mulţi ani la noi în ţară.

Un spirit m-a tras de mânecă

Observasem de ceva vreme că atunci când mă joc la calculator, parcă nu mai am stare şi încep să simt foarte multă anxietate, ca şi cum ceea ce fac ar fi greşit şi ar exista un mare pericol care mă paşte dacă nu mă opresc. Ieri însă această senzaţie s-a acumulat în aşa măsură, încât pur şi simplu nu am mai putut rezista şi, deşi jucam destul de bine (am făcut mari progrese, dădeam numai headshot :D ), a trebuit să dau exit cu grabă, ca şi cum cineva m-ar fi smuls din acel joc. După ce mi-am tras suflul câteva secunde, am luat imediat cartea lui Sonia Choquette şi m-am apucat să citesc. Pe scurt, citind din paginile acestei cărţi am ştiut că am găsit răspunsul!, şi spun asta pentru că am ştiut-o la nivel fizic, ca o cutremurare la fiecare pasaj citit, n-am mai păţit aşa ceva. La un moment dat, am simţit chiar că sunt înconjurat de ceva dumnezeiesc, de o vibraţie înaltă. Iar unul din răspunsurile simple care s-au ivit chiar din primele pagini a fost respiraţia!!! Unde era respiraţia mea in ultima vreme? Dispăurse cu desăvârşire. Sonia spune că practica respiraţiei profunde este esenţială atunci când eşti într-o stare… ca a mea… pentru că respiraţia este Spirit! Atunci când respiri eşti în contact cu Spiritul, eşti în Spirit şi eşti conectat cu tot ceea ce există, pe când atunci când te închizi în tine ai tendinţa să respiri superficial şi să-ţi ţii respiraţia, exact aşa cum făceam eu. Aşa că am urmat sfatul, şi am constatat că la început pur şi simplu corpul meu refuza să respire profund, a trebuit să trag de el ca să-l conving că nu este ceva rău să laşi aerul să intre în tine! Insa după aceea totul a revenit la normal şi mi-am dat seama ce pierdusem până atunci, din cauză că mă pierdusem prin mintea mea.

Articole similare:

1. Hipnoza ericsoniană – “Spirit of Phoenix” cu John Thompson
2. Putere interioară prin eliberarea de dependenţe şi pofte
3. Filozofia Na’vi şi Taoismul: iubiti natura; noi suntem parte din ea

Ti-a placut articolul? Aboneaza-te prin RSS sau e-mail.