Scepticism deschis şi atitudinea mea faţă de fenomenele paranormale
Fenomene paranormale şi terapii alternative – intuiţie medicală, Reiki, mediumship şi comunicarea cu lumea spiritelor – uitaţi câteva din lucrurile despre care am ascultat vorbindu-se în ultima vreme, în caz că vă întreabaţi unde am dispărut. Nu cunosc niciun expert în dezvoltare personală care să nu vorbească despre asemenea lucruri măcar ocazional, oricât de raţional şi de practic ar fi materialul său. Trainerii de la cursul de NLP au făcut şi ei Reiki şi vorbesc despre multe lucruri din această categorie. Iar dacă cineva ştie ce înseamnă autohipnoza şi autosugestia – ei sunt aceia, şi totuşi Reiki-ul pare să fie mai mult de atât. Iar un alt expert în dezvoltare personală de toate felurile – Steve Pavlina, autorul celui mai de succes blog pe acest domeniu, a fost căsătorit până anul trecut cu Erin, un medium celebru care încasează peste 600 de euro pe oră de la clienţii cei mai serioşi cu putinţă. Iar pe Hay House Radio, medici, psihiatri, psihologi şi Life Coachi practică şi vorbesc despre tot felul de terapii precum Intuiţia Medicală şi mediumship, completându-şi astfel arsenalul de metode de diagnostic şi coaching.
Toate lucrurile astea m-au făcut să devin din ce în ce mai deschis către astfel de fenomene. Dacă am un oarecare scepticism, acesta nu este intelectual, pentru că la nivel intelectual am suficiente dovezi atât ca să cred, cât şi ca să mă îndoiesc de astfel de fenomene. Prin urmare, numai practicând una din aceste tehnici pot să îmi dau seama dacă funcţionează sau nu. Dar îmi este foarte greu să cred în ceva ce nu am simţit şi nu am experimentat niciodată personal. Problema este că eu, fiind un om foarte raţional şi logic, sunt uneori prins în gândurile mele şi mă gândesc la ce cred eu că ar trebui să se întâmple… de unde vine energia… cum se împacă diferitele şcoli de gândire şi tehnici… Evident, asta mă împiedică să fiu prezent şi să experimentez ca un om de ştiinţă, cu deschidere şi curiozitate, ceea ce se petrece aici şi acum. Poate că de asta am avut mult timp probleme cu simţirea energiei în Tai Chi.
Înţelegerea lucrurilor cu ajutorul minţii are nişte dezavantaje bine definite. În primul rând, noi de multe ori nu gândim cu informaţii de primă mână. La NLP, acesta e unul din primele lucruri pe care le învăţăm: să evităm “halucinaţiile”, adică acele idei pe care le creem în mintea noastră şi apoi le atribuim altora sau căutăm explicaţii care să ne convingă că asta este realitatea. NLP-ul ne învaţă să privim realitatea aşa cum este şi să ne raportăm la ea în mod direct. Dar asta nu înseamnă că ne îndeamnă să privim totul la nivel logic şi mental. Una din premizele fundamentale ale NLP-ului este că mintea şi corpul formează un sistem cibernetic. Prin urmare, ele se influenţează reciproc. Multe din abilităţile de autovindecare şi autocontrol al emoţiilor, al durerii, al funcţiilor corpului pot fi explicate astfel, e adevărat. Dar eu cred că putem percepe multe lucruri prin intermediul corpului ale cărui mecanisme de funcţionare nu au fost pe deplin elucidate de ştiinţă.
Nu se ştie de exemplu unde rezidă conştiinţa – sau în primul rând – ce naiba este această conştiinţă, în engleză – consciousness. Nici măcar mintea nu se ştie exact ce este. Cercetători precum Dean Radin (Youtube – Science and the Taboo of Psi) susţin ideea că este foarte probabil ca mintea să nu fie localizată în creier ci să fie un câmp global la care noi ne conectăm aşa cum un aparat de radio (creierul) se conectează la undele radio (mintea), fără ca acest aparat să aibă stocate în el emisiunile radio şi muzica (gândurile noastre).
Recent am fost la Quantum Zen, o conferinţă în care directorul departamentului de inginerie al CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) a vorbit despre Zen, pentru că de 30 de ani, el practică meditaţia pasivă (zazen), este maestru Zen şi conduce sesiuni de meditaţie. Expertiza lui este în fizica quantică. Vedeţi, multă lume strâmbă din nas cu scepticism atunci când descoperirile recente ale fizicii quantice sunt aduse ca argumente pentru susţinerea unor idei metafizice, dar la această conferinţă am văzut cum unul din cei mai mari experţi în acest domeniu al fizicii spunea cam aceleaşi chestii. Acum, Zen-ul este mult mai ştiinţific şi mai simplu decât multe din lucrurile pe care le cercetez eu acum (cu energii, spirite şi chestii), dar şi acestea sunt sigur că se bazează pe fenomene fizice explicabile cândva, cel puţin parţial.
Prin urmare, eu sunt cât se poate de interesat să încerc toate lucrurile pe care mintea nu ne ajută să le înţelegem dar pe care practica ne ajută să le stăpânim. Cel mai recent lucru pe care l-am încercat este Reiki-ul – am făcut recent iniţierea în primele două nivele de Reiki Usui şi practic în fiecare zi autotratamentul. De asemenea, continui să practic Chi Kung şi meditaţia şi fac diferite experimente de dezvoltare a intuiţiei. Dacă voi face progrese notabile pe vreuna din aceste căi cred că voi scrie despre ele pe blog şi veţi putea să aflaţi. Iar dacă vreţi să ascultaţi ce ne spun cei mai buni experţi din lume pe aceste domenii (medici, doctori în fizică, psihologi şi mediumi, intraţi pe Hay House Radio folosind linkul din partea de sus a site-ului. Este cel mai frumos loc de pe internet dacă vă plac asemenea lucruri.
Articole similare:





