Intrebări ciudate despre Qigong
Eşti în siguranţă practicând Qigong?
Dacă practici sub îndrumarea unui profesor bun, eşti în deplină siguranţă. Dacă se pot întâmpla lucruri nedorite? Teoretic da, însă dacă respecţi principiile simple şi înveţi de la un instructor bine intenţionat, atunci nu. Aşa cum spune Costin, “în cel mai rău caz, vă veţi simţi mai bine”.
Dar dacă nici instructorul nu ştie?
Nu prea este logic să crezi că există o practică atât de complexă ca Qigong-ul, că ea este eficientă (din moment ce îţi poate face şi rău), şi în acelaşi timp să crezi că nimeni nu poate să o înţeleagă, nici măcar cei care au creat-o şi cei a căror profesie este să o predea. Este ca şi cum ai crede că este posibil să înoţi, dar nimeni, nici măcar instructorii de înot nu ştiu ce ţi se poate întâmpla în apă. Poate că îţi vor creşte aripioare de delfin, şi profesorii de înot, oricât de bine intenţionaţi ar fi, nu ştiu nici ei cum să prevină aceste efecte misterioase.
Eu vă spun că instructorii de Qigong serioşi ştiu cum să vă înveţe corect, iar principiile nu sunt atât de complicate, astfe încât, după câteva cursuri, chiar şi voi veţi ştii singuri cum să practicaţi corect şi ce să evitaţi. Singurul lucru pe care l-am întâlnit, care se poate întâmplă, este să te doară genunchii, dacă nu stai în poziţia corectă. Acest lucru se observă uşor, şi în primul rând tu îţi vei da seama că, dacă te doare ceva, înseamnă că nu practici corect.
Dar dacă mă simt bine la început şi mai târziu mi se întâmplă ceva?
În Qigong şi Tai Chi, efectele sunt subtile, progresul lent, însă vei simţi efectele pozitive încă de la început, chiar dacă foarte subtil. Nu există posibilitatea să te simţi din ce în ce mai bine şi de-odată, brusc, să ţi se întâmple cine-ştie-ce. În principiu, dacă te doare ceva, nu e bine, însă dacă practici corect şi totuşi te doare ceva, atunci înseamnă că un blocaj energetic se desface treptat. De aia nu e bine să înveţi din cărţi de unul singur, ci să mergi la cursuri pentru a fi sigur că înveţi corect şi că cineva se uită la tine şi te corectează dacă faci o greşeală care ţi-ar putea dăuna.
Dar dacă…
Vorbitul mult despre o practică fizică nu prea are sens. Qigong-ul nu este nici o filosofie, nici o serie de concepte, ci este o practică fizică şi energetică fondată pe experienţă şi observarea naturii şi a omului timp de sute de ani. Vino şi tu să observi şi să experimentezi. Ai încredere în intuiţia (dar şi în logica) ta, pentru a îţi da seama dacă este sau nu pentru tine. “Be a light onto yourself!”
Energia cu care lucrezi nu vine cumva de la diavol?
Dar forţa care te ţine la suprafaţă când înoţi, nu vine cumva de la nişte diavoli marini? Iar energia care alimentează un aparat de MRI nu vine cumva de la extratereştrii?
În încheiere
O doză de scepticism este recomandată, însă scepticismul sănătos nu poate să te împiedice să cercetezi ceva, ci dimpotrivă, te va îndemna să cercetezi tu însuţi şi nu te vei încrede în informaţii venite din surse nesigure. Nici în blogul meu, nici în ce spune un alt instructor. Dar ca sceptic nu poţi să decizi că ceva nu este bun, până când nu te interesezi cu atenţie. Problema este că atunci când este vorba de o practică fizică, nu poţi să cercetezi cu adevărat fără să şi practici. Nu e destul să citeşti o carte şi să zici că Qigong-ul nu este “safe”. Practică şi vei vedea că vei fi capabil să înţelegi exact cum stau lucrurile.
Urmează-ţi intuiţia, fi propria ta lumină, şi mergi către practicile şi oamenii care te atrag. Urmăreşte “clopoţeii”, şi ai să vezi că, urmându-ţi intuiţia, nu poţi să greşeşti “prea mult”. Dacă ţi-e frică să faci aşa-zise greşeli, nu vei ştii niciodată ce este adevărat.
Articole similare:








Mai am si eu o intrebare de adaugat: “Dar daca o sa ma simt mai bine?” Asta din perspectiva faptului ca multora le e mai frica de succes decat de esec…
Mi-a placut si articolul asta si astept si altele la fel de bune ca asta: scurte, suculente si spumoase. :)
M.
PS OK, scurtutze, nu chiar scurte. Si stiu, e mai greu sa scrii putin decat sa scrii mult, dar vad ca tie chiar iti iese.